Lavinia-Maria Chitu

Intamplarea mea din tren petrecut in ziua de 18.03.2018 !

Aflandu-ma in Gara de Nord din Bucuresti unde asteptam trenul spre Buzau de ora 20:09 am cunoscut 2 persoane foarte dragute: doamna Mirela si fiica dansei, Natalia.

Afara era o vreme foarte friguroasa pentru o luna de primavara cand nu te mai asteptai sa mai fie asa temperaturi scazute mai ales dupa cateva zile calduroase si cu soare.
Bineinteles ca te astepti ca trenurile sa nu mai aibe intarzieri intr-o luna de martie, dar uite ca am patit-o si asta…
Dupa ce am stat aproape 3 ore in Gara Nord la un ceai cald si am vorbit despre intamplarile din viata noastra hazlii, normal, intr-un final se anunta ca se gareaza trenul spre Buzau…Amuzant nu???

Si ne ducem spre lina 13 dupa o intarziere de 85 minute…trenul trebuia sa plece din Bucuresti si in mod normal trebuia sa plece la timp.
Bineinteles ca dardaiam rau de tot…pentru ca era foarte frig, undeva la -10 grade. Nu mai stiam ce vorbeam si abia asteptam sa ne urcam in tren.
Natalia, fata doamnei Mirela, o domnisoara foarte draguta, a carei zi de nastere era a 2-a zi ne povestea ca nu vroia sa isi faca ziua in tren sau la Bucuresti prin gara, ci in Buzau, dar bineinteles ca de multe ori ceea ce iti doresti nu ti se intampla…ci se intampla totul pe invers !

Mai era un tren care pleca de la orele 21:30 din Bucuresti cu destinatia Vatra Dornei dar si cu oprire in Buzau, unde trebuia sa si coboram toti bineinteles.
Se facuse ora 21:50 si suntem la linia 13 la trenul Bucuresti-Ploiesti-Buzau, iar la linia 8 era trenul spre Vatra Dornei care trebuia sa plece de la ora 21:30
A venit momentul sa ne urcam in tren toate 3, rugandu-ne sa fie cald in tren, deoarece stiam ca trenul venise din garaj si fiind stationat acolo cel mai probabil era frig in el, dar surprinzator, era cat de cat cald in tren, dar noi infrigurate de afara ..simteam ca e tot frig.
Toate bune si frumoase, fericite ca plecam la drum…pana cand trenul nostru…eii se opreste la Chitila pentru aproape 2 ore, si vazand ca pe cealalta linie de mers treceau pe langa noi inca 7-8 trenuri ne intrebam de ce nu plecam? Altfel, trenul nostru mergea mai in fata cu 5 metri, apoi 15 metri in spate si tot asa a tinut-o aproape 2 ore. Intre timp ne-am imprietenit si cu un tanar buzoian hazliu.
Eiii, intre timp trenul mergea cu a 1-a…cu 2-a …si tot asa ca vitezele de la masina…eiii si iata ca din vorba in vorba ne-am imprietenit toti…
Deja se facuse aproape ora 12 si trenul in sfarsit a plecat din Chitila, desi credeam ca o sa stam acolo pana dimineata sau ne intorceam inapoi in Bucuresti…daca trenul tot avea de gand sa se intoarca inapoi cu cate 15 metri ….

Natalia, fara doamnei Mirela a implinit pana la urma frumoasa varsta de 17 ani in tren, exact ce nu isi dorea…ca asa e in viata si bineinteles ii am cantat toti La Multi Ani. Cu siguranta ca isi va aminti aceasta aniversare pentru tot restul vietii si o va povesti de multe ori. Altfel, o tanara ambitioasa, cu note mari la scoala si cu un obiectiv maret, sa dea la medicina, ca si parintii deatlfel, oameni inteligenti si destepti.
Oameni inteligenti dar si hazlii !

Doamna Mirela, mama Nataliei ne-a povestit in tren despre o intamplare petrecuta evident tot in tren despre Elena Natalia Nistor cand era mica….cand Natalia avea 5 ani si 4 luni .
Parintii si cu ea au plecat intr-o vacanta la Onesti si la intoarcere spre Buzau au luat trenul fara sa mai plateasca biletul de pentru ea deoarece avea doar 5 ani si dupa cum stim dupa 5 ani se plateste biletul.
A venit controlorul in tren si verifica biletele si uitandu-se spre Natalia ii zice :
“Ia zi tu printesa mica, cati ani ai??” Ea raspunde : “5 ani si 7 luni” 
La care controlorul intreba parintii, “de ce nu ii spuneti fetei dvs sa spuna ca are 4 ani la un eventual control?” Dar ea tot spunea insistent “nuu ca am 5 ani si 7 luni” 
Si atunci parintii au inceput cu ea un joc amuzant ca ea sa intelega, ca la un control in tren are 4 ani si 7 luni iar in viata de zi cu zi in societate are 5 ani si 7 luni. 
Am ras toti la povestea frumoasa pe care n-a spus-o dna Mirela despre Natalia cand era mica….
Si tot asa am vorbit si despre alte intamplari petrecute in tren…

Eu povesteam la randul meu,despre intamplarile mele din tren petrecute in ultimele cateva luni de zile,care au fost destule.
Parca eram la un foc de tabara ca prietenii aceia buni si stateam de vorba…..ca stiti vorba aia…
Stai la puscarie 20 ani si cand iesi pe poarta tot ai mai sta inca cateva ore ca ai mai avea ceva de povestit…eiii asa eram si noi in tren, parca ne cunoasteam toti de-o viata, desi ne cunosteam de cateva ore !
Eii sa tot ai parte de asemenea intamplari in tren..

Uite ca uneori intarzierile astea aduc prietenii frumoase, povestiri frumoase, lectii de viata de care consider ca toti ar trebui sa avem parte !
Iar in final…trenul nostru a ajuns la Buzau de dimineata pe la ora 2:30 si cu toti eram epuizati si obositi dar si bucurosi ca am avut ce sa povestim si astfel timpul a trecut mult mai repede..si nu ne-a mai pasat de trenul care a avut intarziere, care s-a oprit si apoi mergea cu spatele si tot asa…

Deci dragii mei…sa tot ai parte de astfel de momente in tren ! Mersul cu trenul in Romania nu este chiar asa de tragic cum cred oamenii ! 

Follow : www.laviniachitu.ro
https://www.facebook.com/OfficialChitu
https://www.instagram.com/laviniachitu7/
https://www.youtube.com/laviniachitu/

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *